Un măr aveam chiar pe timpan,
Bătea-n scăriţă ca un şarpe
Şi sâsâia tot mai avan,
Ba lung, ba azurit, ba moarte;
Pălălăii din cazan da pale,
Epuizând un inventar,
Lăsând să mă topesc din zale
Pe funda ta cu pas alean.
Firavu-mi gând, hibiscus zburdă,
Ca fusta ta -plisătă-n post-,
Deasupra noastră se frământă
Tot cerul, fără adăpost.
Bătea-n scăriţă ca un şarpe
Şi sâsâia tot mai avan,
Ba lung, ba azurit, ba moarte;
Pălălăii din cazan da pale,
Epuizând un inventar,
Lăsând să mă topesc din zale
Pe funda ta cu pas alean.
Firavu-mi gând, hibiscus zburdă,
Ca fusta ta -plisătă-n post-,
Deasupra noastră se frământă
Tot cerul, fără adăpost.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu