RUGĂ

Primeşte-mă, Doamne, în liniştea Ta,

Rămâne-mi  în inima şi arde-mi curajul,

Ridica-mă, Doamne, la cerul de nea,

Rămâi şi în gândul ce-mi umple obrazul!

Primeşte-mă, Doamne, în grădina Ta

Şi cuiele scoate-mi din trupul plăpând,

Iubeşte-mă, Doamne, să pot dispera,

Plângând clipa când nu Te-aud.

Primeşte-mă, Doamne, la inima Ta,

Chiar de vin dintr-o parte şi cam lăturiş

Prin portul luminii să pot iar spera,

Cămilă să trec lin, încet, nepieziş.

Primeşte-mă, Doamne, cu bune şi rele,

Cu vechea baladă şi vechiul meu vin,

Cântând ca un lotru vânat prin unghere,

Scuipat de alături de ritul străin.