Am stat de vorbă cu o parte dintre colegii din Comisia de Muncă a Partidului Naţional Liberal şi am ajuns la concluzia că Guvernul României nu îşi face treaba nici pentru cetăţenii din ţară, nici pentru cei care l-au votat pe Băsescu împotriva comunismului, aducându-l în situaţia de a fi primul preşedinte neales în România, care conduce România cam după cum vrea muşchiuleţul lui marinăresc. Totodată, în cadrul TNL, credem că este absolut natural să ne exprimăm dezaprobarea pentru modul în care doi miniştri fruntaşi ai goangelor mediatice îşi fac meseria pentru care sunt plătiţi din bani publici: unu-i Lăzăroiu, era să zic Lăzărescu, altu-i Baconski! Impotenţa politică a celor doi conducători de ministere sau incapacitatea Ministerului Muncii şi Ministerului de Externe de a dialoga cu omologii lor din Spania în privinţa situaţiei muncitorilor români din ţara lui Cervantes, în momentul in care acestia aduc statului spaniol o contributie de 12 mld. Euro, reprezentand 1,2% din PIB-ul Spaniei, îi face pe cei doi creatori de poveşti (unele deja scrise, altele trăite) demni de a da cinstea pe ruşine şi de a îi trimite direct la dârlogii măgarului celebru din statuia din centrul Madridului, în nici un caz în fruntea unor ministere pe care le dijmuiesc şi le lasă fără profesionişti, după cum îi taie capetele lor de apropiaţi ai lui Băsescu. În acelaşi timp, incapacitatea autorităţilor române de a explica situaţia creată în Spania, ca urmare a deciziei de a reintroduce permisele de muncă pentru cetăţenii români, a creat o mare confuzie la nivelul românilor, atât din România cât şi a celor aproape 800.000 de cetăţeni români care lucrează în Spania, fiind primul grup extranațional care cotizează la sistemul de asigurări sociale al Spaniei. Nimeni nu explică faptul că în prezent, ca urmare a incapacitatii celor două ministere de a-şi face treaba pentru care sunt plătite, dar şi ca urmare a politizării lor excesive, vor fi păstrate restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români în 16 din statele membre şi dupa 1 ianuarie 2012, de altfel pe cele mai importante pieţe ale muncii din comunitatea europeană. Voi aminti doar Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie si Olanda, iar astea nu sunt nici iepuraşi, nici pitici hai-ho, hai-ho, tovarăşe Lăzăroiu, ci mai degrabă cu totul şi cu totul altceva, entităţi statale în care românii trăiec bine pe spinarea lor, nu pe politica voastră. În această vreme, tatăl Albei ca Zăpada şi sfetnicul regelui cel spân, umblă cu telefonul verde la marginea pădurii, făcându-se că ştie ce face! Îi spunem noi că din punct de vedere tehnic tratatele comunitare prevăd posibilitatea restricţionării aplicării acestei libertăţi pentru o perioadă de maxim 7 ani pentru statele nou intrate în UE, fara a exista o prevedere referitoare la reintroducerea lor dupa ce acestea au fost ridicate. De altfel, nu există până în prezent un astfel de precedent. Aşa cum prevede şi comunicatul Comisiei Europene, acţiunea guvernului spaniol poate fi considerată un abuz de interpretare a principiului asigurării securităţii sociale interne încalcand principiul fundamental comunitar al libertaţii de mişcare, în conditiile în care pe această piaţă a muncii au fost ridicate restricţiile pentru lucrătorii români. Dar este clar că în timp ce Baconski numără bulele din jacuzi şi visează la un alt record de voturi prin corespondenţă, care să-l facă pe el însuşi viitorul candidat la preşedinţia Republicii, Lăzăroiu vrea să se transforme din vânătorul ucigaş în vânătorul salvator, însă nu ştie care ar trebui să fie deprinderile pentru un astfel de rol, aşa că şi-a luat mersul prin ţara lui Sancho Panza, aşteptând să îi găsească şi lui cineva o insulă în care să ajungă guvernator... Chestiunea serioasă a reintroducerii permiselor de muncă, ca o dovadă anterioră prezenţei fizice a angajatului român în Spania, reprezintă o discriminare faţă de cetăţenii români, atât în raport cu românii deja angajaţi în Spania (despre care chiar comunicatul guvernului spaniol spune că sunt bine integraţi), cât şi faţă de ceilalţi cetaţeni comunitari. Ce este neştiut de opinia publică din România şi nici nu se prezintă de către media, nu este atât crasa incompetenţă a Ministerului de Externe, a Ambasadei României în Spania cu toate consulatele din aceasta ţară, alături de Ministerul Muncii şi de Reprezentanţa permanentă a României pe langă Comisia Europeană care afecteaza extrem şi direct interesele a zeci de mii de români şi a familiilor acestora, cât mai ales, iar şi iar, lipsa de previziune şi de reacţie a celui mai incapabil guvern pe care l-a avut pe pământul României de la Dromichete încoace vreo populaţie trăitoare în spaţiul carpato-danubiano-pontic, numesc aici Guvernul Boc, incapabil de a gestiona o situatie prefigurată încă din primăvară, de la consiliul de miniştrii ai muncii, de când cei pe care îi platesc tot cetăţenii români ca să participe la astfel de reuniuni ştiau ce va urma, dar nu au luat nicio măsură. Păi acum spaniolii ce să facă? Să retragă ce au spus că fac, după ce au emis şi documente oficiale în acest sens? Nu prea cred că vor mai lăsa ceva de la ei, nimic mai mult de un telefon verde, iar apelurile le plătim tot noi, ăştia care avem salariile tăiate acasă... de cosaşul Boc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu