luni, septembrie 20, 2010

DOR VERTICAL


Dor vertical de-o altă făclie,

De-o altă lumină iscată din trup,

Un cer vizcain se aşează în linie

Să îl treci prin sita de ozon cu şurup,

Iubind licărirea cu dor pân’ la moarte,

Dorindu-te aspru, tu stea şi tu ochi,

Mă înec în albastru pe orice parte

Şi suflu şi verde fericirea înspre plopi.

Picură galben frunze de laur,

Oranje eclipse se întorc mai târziu,

Cu pene de phoenix bătute cu aur,

Mă îndemni către sfere ce eu nu le ştiu.

Cer roşu de-o clipă, zăresc de departe

Peste oceanul rănit indigo,

Degeaba în trap violet ne desparte

Malul luminii ce ştie încotro.

Degeaba în istorii gri căutăm salvarea,

Degeaba în sisteme de revoltaţi,

Istoria e moartă, căutând şi ea starea în care

oamenii sunt demni şi curaţi, în texte inedite

scrise pe piele

Cu ace de argint otrăvite îndeajuns,

Caut lumina răsărită din stele

Neprinsă în curcubeul nostru de plâns, în cer sau

în carne, în zile de mâine,

Favoruri de arsenic ţi se servesc în surplus

Şi dor vertical ţi se scurge în pâine,

Iar altă făclie se aprinde în surâs.

4 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Surâs în rocvaiv!
Ce frumos!!

Karla spunea...

Luminos poem:)
Exista un trandafir Delbard (ca tot vorbeam despre asta) care se cheama "Soleil Vertical". E la fel de luminos, o multitudine de sori aurii care grimpeaza spre cer:)
Exprima acelasi dor, ca si tabloul lui Van Gogh, ca si poemul de fata...

Flor da Vida (Suelzy Quinta) spunea...

Belo e profundo momento de inspiração! É sempre um enorme prazer estar aqui com você!
Carinhos... Bjsss

Unknown spunea...

sper sa va fie pe plac!

EDRAH_Giurgiu PHASE I