Ce vinovat mă simt de lacrimile bătrânilor,
Fie ele chiar şi de bucurie
***
Zâmbeşte ideea de tip critic la mine,
Cu aceleaşi buze cu care mă înjură.
***
Nenăscuţilor mei prieteni le închin o zbatere de inimă
pentru bucuria viitoarei întâlniri.
***
Mi-a amorţit mintea de când ţin mîna încordată de scris.
***
Ceasul cu pendulă cântă iar din strună
Adumbrind pământul, cum bate şi vântul.
***
O bucată din oglinda sufletului
Aruncată ca sarea-n ochi,
Gata să ia vederea cui nu trebuie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu