joi, ianuarie 14, 2010

Scriu pe caietul de lucru al lui Andrei

Motto: "Să ţinem măcar un moment de reculegere în memoria unor oameni care au murit ieri 13.ianuarie în Haiti! Să facem o mică rugăciune pentru sufletele lor! Să începem cu Doamne iartă o sută de mii de suflete de oameni..."




Scriu pe caietul de lucru al lui Andrei, are desenate un pom si un ursuleţ de pluş în umbra pomului în dreapta jos. Este unul dintre acele caiete care te îndeamnă la lucruri drăgălaşe, seducătoare şi prin influenţă, la concepte mai puţin intelectuale, mai mult sentimentale. Sunt încă unul dintre aceia care scriu greu direct la tastatură. O fac uneori, dar nu cu drag.
Cu toate acestea, mă gîndesc acum la cu totul alte interpretări. Este vorba de viaţa reală, de lupta pentru supravieţuire, de lupta cu dările mereu mai mari , de lupta cu veniturile tot mai mici. Gandirea mea obiectivă, cred, originală, sper, dar cu siguranţă mereu independentă, mă face să văd împrejurul meu o situaţie capabilă să nască o serie de derive în primul rand sociale, de la cele ale pensionarilor, văduviţi de pensii după o viaţă de muncă, la cele ale tinerilor, care au în faţă o viaţă fără acces la un loc de muncă, la cele ale părinţilor care îşi văd viaţa ameninţată, pentru că nu mai au de muncă.
!17 000 de bugetari vor fi daţi afara, 10 000 de salariaţi de la CFR vor fi disponibilizaţi, 15 000 de locuri din învăţămant vor fi desfiinţate!
Visele au fost deja înmormantate! Viitorul Boc ciu este sumbru! Prezentul băsssesciaaan faşait într-un coş de supermarket plin cu ouă şi banane, că doamna e la călărit şi el îşi face singur omleta! Unde să se verse opinia publică, unde să se exprime?
Presa atacată de cinci ani de băsescul şi ai lui, cade şi ea răpusă. Ziarele pe hartie se închid sub presiune, ziariştii sunt daţi afară, cei care răman lucrează pe jumătate de salariu.
În stradă, hoţii, jefuitorii, ciorditorii, mardeiaşii de cartier sau mafioţii locali prind tot mai mult curaj. Satele şi oraşele Romaniei sunt sub teroarea furturilor din autoturisme, din case, curţi, din bănci. De la găini la bancomate, de la autoturisme la pensiile din geanta poştaşului totul se fură!
La Bucureşti s-a inventat televiziunea de ştiri unde nişte politicieni dau din gură toată ziua, de dimineaţa pană noaptea tarziu, apoi şi în reluare. VOameni care nu ştiu cum arată o sapă, darămite despre îngrăşăminte, discută despre agricultură, oameni care au avionul tot timpul la scară, vorbesc despre asistenţa socială, oameni care nu au atins vreodată vreo armă, vorbesc despre armată. Vorbe, Vorbe, Vorbe...
Deprofesionalizarea politizată a clasei conducătoarene-a fost impusă pervers, apoi cu forţa în urma unui vot furat, mincinos.
Prea ocupaţi cu problemele personale, acum mai şi mori dacă nu eşti atent, nu ne-am mai dat silinţa să gandim la treburile ţării, pe care le-am delegat unora care se mint şi ne mint că se pricep.
Toţi umflaţii fac planuri pentru ţară, toate glossystele îşi dau cu opinia. Se vor dezumfla curand! Culmea este că ne vom dezumfla şi noi!
Realitatea îi prinde din urmă, iar ei nu au pregătit nimic să o aştepte.
Suferind de sindromul superficialităţii, ignoranţei şi aroganţei de stăpan, această gaşcă de derbedei cu bani îşi închipuie că circul pe care ni-l dau ţine de foame, aruncandu-ne gladiatori de carton pe care să îi sfaşiem, dorindu-ne de fapt să ne sfaşiem între noi!
Aceste fapte tulburătoare sunt prinse de ei într-un şantaj al terorii legat de existenţa fiecăruia: te opui- eşti terminat, comentezi- ţi se ia 15,5 % din venituri lunar, 31% pe două luni şamd, vorbeşti împotrivă- rămai fără loc de muncă. Pentru că trebuia să poarte un nume, care să justifice public această mascaradă de conducere a statului, i-au spus acţiune preventivă în an de criză, deşi e clar că nu e nicidecum preventivă, că au lăsat criza să se întindă peste ţară, ca să ne ameninţe apoi cu măsurile lor.
Cine răspunde pentru oamenii care nu mai suportă şi îşi pun ştreangul de gat, cine răspunde pentru că oameni sănătoşi sau cu afecţiuni minore mor plimbaţi birocratic între spitale. Ce este creştinesc în această atitudine? Nimic! Dar ei îşi fac cruci la televizor şi cheamă popi în primetime, ca să îi tămaie... Ei au "Foaia lor de parcurs" în mană, ştiu cine trebuie să piardă şi cine trebuie să rămană în picioare, fiindcă ei sunt teleghidaţi, în spatele lor sunt adevăraţii sforari care nu se văd, care îi dirijează şi care nu se arată, dar care sunt ideologi infailibili, dublaţi de nişte profesionişti veritabili ai comunicării şi maipulării. Ei crează evenimente pe care le cunosc, în aşa fel încat să nu mai aştepte să fie atacaţi, ci să atace ei, obligandu-i pe ceilalţi să aleagă între a fi martori sau victime, iar ei să intervină unde, cum şi cand doresc, fără a ţine deloc seama de nevoile poporului, de dorinţeleopiniei publice, fiindcă ei au luat cu forţa ceea ce au luat şi nu pot să se menţină la putere decat numai aşa.
Şi atunci, fiindcă scriu pe caietul lui Andrei văd cum pomul şi ursuleţul de pluş vor rămane doar desene, fiindcă acum nici speranţa unui ursuleţ de pluş nu o mai putem spune decat în vers de manele sau otevizat la televiziunea poporului.

Niciun comentariu:

EDRAH_Giurgiu PHASE I